filmeromanesti. O echipa care presteaza o munca benevola si a caror oameni isi au sediul in strainatate
 

Esecul reformei!

Creat 05/15/2009 13:26:10 | Ultima modificare 05/15/2009 13:27:18
Thomas CSINTA, Profesor de Matematici Aplicate in Stiinte Ingineresti si Social-Economice, Vicepresedinte EDUGATE, Director Stiintific CUFR-Bucuresti, Membru Fondator IRSCA Gifted Education

Conferinta de presa organizata de catre Consortiul EDUGATE in ziua de 13 mai (orele 12h00) la sediul general BNS (Blocul National Sindical) la Bucuresti, la care au participat ziaristi ai presei vorbite de la radio si tv, respectiv, ai presei scrise de la cotidianele nationale, a pus in evidenta faptul ca in Romania nimeni nu doreste cu adevarat o reforma a invatamantului din radacini, atat de necesara pentru ca el sa fie atractiv, pe de o parte si competitiv pe plan european, respectiv, mondial, de alta parte.
In fond si la urma urmei, institutiile societatii civile responsabile cu educatia, la toate nivelurile, nu sunt interesate decat de forma problemei, in loc sa fie interesati de fondul ei.
De obtinerea unor finantari de la bugetul de stat, sau din fonduri europene care sa le umple buzunarele in contul prestarii unor servicii care nici nu reformeaza si nici nu imbunatatesc invatamantul romanesc.
Inlocuirea invatamantului romanesc "informativ", abstract si complex (abandonat de mult de catre statele europene moderne cu educatie competitiva) si inlocuirea cu unul "formativ", intuitiv si simplu, respectiv, interdisciplinar, care sa-l atraga pe elev (student), ar fi primul pas de facut in cazul unei reforme de fond!
Insa, intocmai cei care ar trebui sa faca reforma, stau in calea reformei, pentru ca in cazul contrar ar trebui sa lase locul altora!


Prezentam mai jos propunerile facute de catre EDUGATE pentru o reforma de fond a educatiei romanesti.

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

I. DISPOZIŢII GENERALE
II. ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE AUTORITĂŢII PUBLICE ÎN
ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI SUPERIOR
III. STATUTUL UNIVERSITĂŢILOR
IV. STRUCTURA UNIVERSITĂŢILOR
V. ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE.
V PERSONALUL DIDACTIC ŞI DE CERCETARE
VII. CONDUCEREA UNIVERSITĂŢILOR
VIII. FINANŢAREA ŞI PATRIMONIUL UNIVERSITĂŢILOR
IX. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 1. Domeniul de aplicare
(1) Legea reglementează activitatea de învăţămînt superior din România şi statutul legal al instituţiilor de învăţămînt superior.
(2) Invăţămîntul superior ca parte a procesului de educaţie aspiră să asigure depline posibilităţi de dezvoltare a persoanei, în concordanţă cu strategiile de dezvoltare durabilă a societăţii.
(3) Învăţămîntul superior asigură pregătirea la nivel superior, specializată pe domenii ale cunoaşterii, creaţiei şi activităţii profesionale, acordînd la finalizarea studiilor calificări academice reglementate şi recunoscute în mod unitar la nivel naţional.
Art. 2. Instituţii de învăţămînt superior
(1) Învăţământul superior se poate organiza numai în instituţii care au obţinut autorizare provizorie de funcţionare sau au fost înfiinţate prin lege ca instituţii de învăţămînt superior/universităţi.
(2) Învăţământul superior este organizat în universităţi sau instituţii echivalente denumite, academii, institute, şcoli, conservatoare şi altele asemenea.
(3) Fondatorii instituţiilor de învăţămînt superior pot fi persoane juridice de drept public sau privat.
Art. 3. Sistemul naţional de învăţământ superior
(1) Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile înfiinţate prin lege ca instituţii de învăţămînt superior. Instituţiile autorizate să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, sunt membre asociate ale sistemului, prin asociere cu o instituţie din sistem care se angajează să elibereze sub responsabilitatea sa actele de studii.
(2) Instituţiile de învăţământ superior de tip transnaţional autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, conform legislaţiei în vigoare, nu fac parte din sistemul naţional de învăţământ superior.
(3) Sistemul naţional este activ în Spaţiul European a Învăţământului Superior şi promovează cele mai bune practici în asigurarea calităţii, cooperarea interuniversitară, armonizarea programelor de studii şi recunoaşterea calificărilor.
(4) În învăţămîntul superior părţile legal recunoscute sunt societatea reprezentată prin autoritatea publică, instituţia de învăţămînt superior reprezentată de rector şi studenţii, reprezentaţi prin asociaţiile proprii.
Documentul complet: lege invatamantului superior Proiect Societatea Civila 2009

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR

[( I.1.) Educaţia şi sistemul de învăţământ public şi privat]
Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar public şi privat (SIPreuniversitar) -ca subsistem fundamental (principal al furnizorilor) de educaţie formală, precum şi interferenţele/interdependenţa acestuia cu orice altă formă de educaţie, în contextul(cadrul) Sistemului Complet – Integrat şi Unitar (al furnizorilor) de Educaţie(Romanesc) (SC-IUEdu)
(2.1) SC-IUEdu se constituie din totalitatea ansamblului componentelor sale, subsisteme social-educaţionale/ forme/ structuri/ mecanisme/ entităţi (e.g. organizaţii, agenţi economici, persoane fizice, asociaţii familiale sau persoane juridice, nelimitativ) sau medii formale, IN- şi NONformale; ca şi din totalitatea interconexiunilor procesuale ale componentelor susmenţionate, cu prerogative de educaţie directe sau indirecte, exprimate explicit sau implicit, conştientizate sau neconştientizate ca furnizoare de procese, servicii şi produse social-educaţionale; întotdeauna percepute de actorii implicaţi, ori de reprezentanţii legitimi ai acestora, ca având un efect asupra vieţii şi dezvoltării lor; explicit recunoscut de către aceştia.
(2.2) Sistemul de învăţămant preuniversitar, public şi privat (SIPreuniversitar) este, ca subsistem fundamental al educaţiei formale, parte organică instituţionalizată a sistemului complet - integrat şi unitar de educaţie (SC-IUEdu).
(2.3) Sistemul Complet – Integrat şi Unitar (al furnizorilor) de Educaţie (Românesc) Complementar (SC-IUEduComp) se constituie din sistemul complet – integrat şi unitar de educaţie, exceptând sistemul de învăţământ preuniversitar, public şi privat, în înţelesul stipulărilor din prezenta lege, referitoare expres la acesta. [e logic cu ?]
(3) Sistemul complet – integrat şi unitar de educaţie este fundamentat, în conţinuturile sale, prin trei dimensiuni (esenţiale), după cum urmează:
(3.1) Educaţia se referă la OM cu capitalurile sale distincte - cultural, social şi social-economic-profesional (conform Key Competences-Strategia Lisabona,2004) [fără paranteză?]
Educaţia ne priveşte pe toţi şi pe fiecare în parte. Ea se refera la cele trei ipostaze/capitaluri distincte umane: individul unic (cu singularitatea, complexitatea şi specificul său); fiinţa socială (cu rolurile, condiţionările, statutul şi poziţiile sale sale în raport cu semenii săi); şi producătorul de valori (culturale – materiale sau imateriale), respectiv furnizorul de produse, servicii şi/sau procese, ca un capital uman/social-economic-profesional.)
(3.2) Educatia are un caracter OMNIPREZENT , asimilabila cu DEZVOLTAREA pe parcursul intregii vieti, respectiv PERMANENTA.
Educaţia, ca şi viaţ, este omniprezentă, manifestându-se oriunde şi oricând, în orice mediu natural ori spaţiu virtual sau de orice alt fel, în orice situaţie şi cu orice ocazie, referitor la orice sferă de activitate, în interdependenţă procesuală. Viaţa individului presupune stadii, secvenţe de creştere, formare şi dezvoltare. O experienţă de viaţă este şi o experienţă de învăţare, respectiv dezvoltare: devenire – creştere – formare – schimbare – transformare – împlinire). Educaţia se manifestă de-a lungul întregii vieţi.
(3.3.) Educaţia reprezintă dezvoltarea orientată şi ideală.
Educaţia urmăreşte dezvoltarea deplină, liberă, integrală şi armonioasă a fiecarui individ, în orice loc şi situaţie şi cu orice ocazie, de-a lungul întregii vieţi, în fiecare dintre ipostazele sus-aminitite.
NOTA BENE. În contextul prezentei legi ne vom referi la Sistemul Complet – Integrat şi Unitar (al furnizorilor) de Educaţie (Romanesc) fie ca Sistemul Complet – Integrat Şi Unitar (SC-IUEdu), Complementar (SC-IUEduComp) sau la Sistemul de învăţământ preuniversitar, public şi privat (SIPreuniv), fie prescurtat prin termenul forme de educaţie, fie doar SC-IUEdu, respectiv SC-IUEduComp sau la SIPreuniv, înţelegându-se din context stipulărilor sensul acordat, după caz.
De asemenea, ori de câte ori apare doar termenul invăţământul preuniversitar, se va subînţelege SIPreuniv şi formele de educaţie echivalatate partial (1-2 ani) sau total acestuia, i.e. un ciclu şcolar complet de educaţie pâna la liceu şi instiţutiile de învăţământ terţiar)
Documentul complet: legea Educatiei din sistemul preuniversitar

LEGEA DESCENTRALIZARII IN EDUCATIA PREUNIVERSITARA

ART. 1
(1) Educatia Formala Preuniversitara (EFP)/Invatamantul preuniversitar este finantat preponderent de catre stat pentru toti beneficiarii sai.
(2) Pentru unele activitati, se pot percepe taxe de la beneficiari in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Educatia Formala Preuniversitara este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamantului preuniversitar sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale. Deturnarea sau utilizarea in alte scopuri a fondurilor destinate invatamantului constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale.
(4) Educatia Formala Preuniversitara particulara acreditata are acelasi regim de finantare ca si educatia formala preuniversitara de stat.
(5) Educatia Formala Preuniversitara poate fi finantata si de agenti economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice.
(6) Beneficiarii proceselor, serviciilor si produselor de invatamant preuniversitar pot fi sustinuti prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(7) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii care obtin rezultate foarte bune si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(8) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale prescolarilor, elevilor.
(9) Furnizorii de educatie formala - Institutiile de invatamant si unitatile de invatamant preuniversitar cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de prescolari sunt institutii publice cu personalitate juridica.
(10) Furnizorii de educatie formala -Unitatile de invatamant preuniversitar cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari se organizeaza/reorganizeaza in cadrul unor unitati de invatamant cu personalitate juridica aflate in structura aceluiasi ordonator principal de credite, din punct de vedere strict financiar.
(11) In mod exceptional, autoritatile administratiei publice locale pot aproba, functionarea ca persoane juridice a unor unitati cu un numar mai mic de 200/100 de elevi/prescolari.
Documentul complet: legea descentralizarii XXI

ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI

Art.1
a) Prezentul proiect de lege fundamenteaza cadrul si principiile asigurarii calitatii educatiei in Romania, indiferent de nivelul, domeniul, furnizorul si beneficiarul educatiei.
b) Prevederile prezentului proiect de lege se aplica tuturor organizatiilor furnizoare de educatie care opereaza pe teritoriul Romaniei (indiferent de marime, vechime, statut juridic, forma de proprietate, etc.) precum si partenerilor acestora implicati in asigurarea calitatii educatiei.
Art.2
Principii generale ale educaţiei de calitate a tinerilor în România
a) Educaţia tinerilor în şcoală şi în familie reprezintă una dintre fundamentele societăţii democratice din România
b) Educaţia tinerilor în şcoală şi în familie trebuie:
(i) să aibă ca scopuri principale dezvoltarea potenţialului fiecărui tânăr şi maximizarea realizărilor privind educaţia acestuia
(ii) să promoveze interesul si entuziasmul tinerilor pentru învăţarea continuă precum şi atitudinea lor optimistă cu privire la propriul lor viitor
(iii) să încurajeze părinţii în sensul participării şi implicării lor active la educarea propriilor copii şi să le recunoască dreptul de-a alege pentru copiii lor - prin informare prealabilă obiectivă, la zi şi completă - mediul educaţional şi şcoala adecvate cerinţelor acestora
(iv) să promoveze respectul şi toleranţa tinerilor faţă de alte persoane, inclusiv colegii lor
(v) să identifice necesităţile sociale, religioase, fizice, intelectuale şi emoţionale specifice fiecărui tânăr implicat în procesul educaţional
(vi) să-şi propună să îmbunătăţească în mod continuu rezultatele obţinute de fiecare tânăr, astfel încât aceste rezultate să depindă cât mai puţin de inegalităţile de ordin economic, social, cultural, etc. existente în mod inerent între ei
(vii) să încurajeze toţi tinerii pentru a-şi continua şi termina studiile
(viii) să asigure accesul nediscriminatoriu la educaţie al tuturor tinerilor
c) In cadrul educaţiei tinerilor în şcoli, trebuie să fie permanent încurajate inovarea, diversitatea, oportunităţile şi excelenţa (atât în cadrul fiecărei şcoli cât şi în relaţiile dintre şcoli)
d) Pedepsirea corporală a tinerilor este interzisă pe întreg teritoriul României.
e) Toate scolile publice din Romania functioneaza pe baza principiilor echitatii, universalitatii si nediscrimianrii, sunt gratuite si accesibile oricarei persoane interesate si ofera educatie multilaterala si echilibrata.
f) Finanţarea educaţiei din fonduri publice este direcţionată spre tineri, exclusiv prin şcolile publice şi prin sistemul instituţional aferent acestora, in masura in care aceste scoli respecta principiile a)-e) de mai sus si raspund adecvat cerintelor tinerilor.
g) Administraţia publică centrală şi locală încurajează şi recunoaşte parteneriatele între părinţi, comunitate şi furnizorii de educaţie (publici si privaţi)
h) Toate informaţiile privind funcţionarea şcolilor trebuie să fie accesibile comunităţilor locale implicate, fiind pertinente, credibile şi permanent actualizate
i) Orice persoană implicată în asigurarea calităţii educaţiei trebuie să identifice, daca este cazul, necesităţile suplimentare particulare ale fiecărui tanar cu dizabilităţi şi să ia măsurile adecvate necesare pentru a le soluţiona (cu exceptia acelor situaţii în care costul soluţiilor nu poate fi acoperit din resursele proprii ale furnizorului de educatie).
j) In cadrul fiecărei şcoli trebuie să fie implementate mecanisme eficace şi eficiente de asigurare a calităţii educaţiei
Documentul complet: legea asigurarii calitatii
Propunere: Proiect de lege asupra educatiei copiilor cu nevoi speciale
May 11, 2009 – 6:56 am
Preambul
Educatia in acest moment a devenit o problema globala din cauza dinamizarii schimbarilor in mediul social-economic. Aparitia Internetului, imigrarea tot mai accentuata a fortei de munca, criza financiar-economica, problemele generate de incalzirea globala, etc sunt doar cateva exemple de factori care cer chimbarea paradigmei educationale si centrarea acestuia pe dezvoltarea capacitatilor specifice a fiecarui copil.
Aceasta masura cu grad inalt de complexitate si cerand eforturi financiare semnificative este capabila sa produca excedent financiar atat prin eliminarea sau atenuarea factorilor de ris, exemplu a delicventei juvenile, cat si prin imbunatatirea calitatii fortei de munca, imbunatatirea integrarii pe piata muncii, sau dezvoltarea pietei muncii prin inventivitate, creativitate, motivatie pozitiva, spirit colaborativ si participativ, implicare sociala, respectul fata de calitatea lucrului bine facut, toate orientari ale noii paradigme educationale.
Desi acest proiect e adreseaza copiilor cu nevoi speciale de educatie de aceste principii vor profita toti copiii si tinerii prin transferarea experientelor pozitive, a programelor validate si a datelor obtinute in educatia pentru fiecare copil. Respectul individialitatii si a exceptionalitatii trebuie sa devina dimensiunea sociala si morala pe care trebuie sa se cladeasca comunitatea educativa.
Nu stim inca exact cat de mare este grupul tinta a copiilor cu exceptionalitati. Estimarile pe care le avem insa arata ca peste 20% dintre elevi nu mai sunt cuprinsi in invatamantul liceal si profesional, ca peste 50% dintre elevii de clasa a IX-a sunt analfabeti functional (PISA), ceea ca releva necesitatea absoluta de considerare a nevoilor speciale de educatie a acestor copii. Cum grupul tinta cuprinde peste 60% din totalul elevilor, la acesta adaugandu-se copiii ce nu sunt inscrisi in scoala, aproximativ 10%, copiii supradotati si talentati, aproximativ 2-4 %, copiii cu diverse tipuri de handicap, aproximativ 4% si alte grupuri de copii cu exceptionalitati, ajungem la concluzia ca educatia inclusiva a copiilor cu nevoi speciale de educatie are un grup tinta de peste 75% din numarul total de copii. In aceste conditii lipsa unui astfel de sistem de educatie inclusiva devine nerentabil, oricat de mari ar fi costurile implementarii sistemului. La o populatie de absolventi cu risc de esec pe piata muncii ce depaseste 75% din numarul total de copii educatia inclusiva pe directiile de abilitate a fiecarui copil devine solutia problemei. Tinand seama ca peste 50% din copiii supradotati sau talentati ascund supradotarea sau talentul (underground) sau obtin rezultate slabe la invatatura (underachievers) programele educative si curricula trebuie sa tina cont de stilurile lor de invatare, de domeniile lor de performare.
Indiferent daca insuccesul scolar se datoreaza segregarii culturale, a saraciei, a izolarii geografice, a hadicapului, a starii precare sociale, a adversitatii mediului social sau a altor cauze, problema trebuie rezolvata pentru a avea pe viitor o forta de munca profesionalizata, participativa, morala, toleranta si eficienta.
Documentul complet: legea educatiei copiilor cu nevoi speciale

LEGEA EDUCAŢIEI PERMANENTE

Art.1 (1) Prezenta lege reglementează cadrul general al educaţiei permanente în România.
Art.2 (1) Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de-a lungul vieţii, de la educaţia timpurie, până la educaţia după pensionare, în scopul dezvoltării cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială sau ocupaţională.
(2) Educaţia permanentă se realizează în contexte formale, informale şi non-formale.
Învăţarea formală se desfăşoară după obiective educaţionale şi curriculum explicit formulate, este intenţională şi presupune înmatricularea cursanţilor şi certificarea rezultatelor învăţării.
Învăţarea informală se referă la acele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite în contextul activităţilor cotidiene, neinstituţionalizate, legate de muncă, mediul social sau de timpul liber, dobândite fără un obiectiv educaţional sau un curriculum explicit formulate.
Învăţarea non-formală se referă la acele cunoştinţe, abilităţi şi competenţe integrate în contextul unor activităţi planificate, instituţionalizate, dar fără obiective educaţionale sau curriculum explicit formulate.
(3) Educaţia permanentă este o responsabilitate a persoanelor, grupurilor, organizaţiilor şi instituţiilor şi este stimulată de către stat.
Documentul complet: Educatie_permanenta

SUPORT LEGISLATIV PENTRU DEZBATEREA PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

Capitolul I – Domeniul de reglementare
Capitolul II – Drepturile personalului didactic
Capitolul III –Obligatiile personalului didactic
Capitolul IV -Incompatibilitati cu calitatea de personal didactic

Partea I: ÎNVATAMÂNTUL PREUNIVERSITAR

TITLUL I: PERSONALUL DIDACTIC
Capitolul I – Personalul didactic si functiile didactice din învatamântul preuniversitar
Sectiunea I – Clasificarea functiilor didactice
Sectiunea II – Conditiile pentru ocuparea functiilor didactice
Capitolul II – Managementul functiei didactice
Sectiunea I -Evidenta functiei didactice
Sectiunea II – Normarea functiilor didactice
Sectiunea III – Ocuparea functiilor didactice
Sectiunea IV – Încheierea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de muncă a personalului didactic
Capitolul III– Dezvoltarea carierei stiintifice, didactice si manageriale a personalului
didactic
Capitolul IV – Evaluarea personalului didactic
CAPITOLUL V - Asigurarea calitatii educatiei in invatamantul universitar
Sectiunea 1: Sistemul de management al calitatii
Sectiunea 2: Clasamentele universitatilor romanesti la nivel national, european, mondial
Sectiunea 3: Evaluarea personalului din invatamantul universitar
TITLUL II: DISTINCTII SI PREMII
TITLUL III: RASPUNDEREA DISCIPLINARA SI PATRIMONIALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC
Capitolul I -Tipuri de sanctiuni
Capitolul II – Sesizarea savârsirii abaterii
Capitolul III – Procedura de cercetare a abaterii
Capitolul IV – Aplicarea sanctiunii
Capitolul V – Contestarea sanctiunii
Capitolul VI – Radierea sanctiunii

Partea II: ÎNVATAMÂNTUL UNIVERSITAR
TITLUL I: ORGANIZARE SI FUNCTIONARE. PERSONALUL DIDACTIC
CAPITOLUL I -Personalul comunitatii universitare. Functiile didactice. Conditii cadru
de ocupare a functiilor didactice
Sectiunea 1: Personalul comunitatii universitare
Sectiunea 2: Functiile didactice
Sectiunea 3: Conditii cadru de ocupare a functiilor didactice
CAPITOLUL II -Conducerea institutiilor de învatamânt superior
CAPITOLUL III – Formarea pregatirii personalului didactic si didactic auxiliar
CAPITOLUL IV -Norma didactica si conditiile de salarizare a personalului didactic
Sectiunea I -Norma didactica si de cercetare stiintifica
Sectiunea II -Conditiile de salarizare ale personalului didactic
TITLUL II : DISTINCTII SI PREMII
TITLUL III: RASPUNDEREA DISCIPLINARA SI MATERIALA A PERSONALULUI
DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR, A PERSONALULUI DE CONDUCERE, DE
MONITORIZARE SI CONTROL
Partea III: DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIN ÎNVATAMÂNT
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
Documentul complet: statutul personalului didactic

CRITERIILE DE EVALUARE CALITATIVA A2 EDUCATIEI

Performanta in educatie este data de indeplinirea unui numar de scopuri si obiective definite in mod specific pentru educatie. Aceste scopuri si obiective specifice pot avea caracter formativ, informativ, reparatoriu, orientativ sau de alta natura ce poate fi specifica momentului sau contextului istoric.
Scopurile si obiectivele generale educative cele mai raspandite a caror atingere devine obiectul evaluarii performantei sunt numeroase. O lista restransa ce este necesara educatiei romanesti este urmatoarea: eficienta, aplicabilitate, validitate, sustenabilitate, moralitate, respect, corectitudine, implicare, utilitate, adecvare, rezultate remarcabile, toate orientate spre dezvoltarea abilitatilor si personalitatii elevilor/studentilor.
Vor exista din acest motiv doua tipuri de evaluari: de sistem ce vor porni de la obiectivele generale si de functionare locala ce va porni de la obiectivele specifice politicii educative a unitatilor de educatie.
Evaluarile de sistem vor tinti oferta de programe de educatie, oferta de programe de formare profesionala, curricula de baza, metodologiile de evaluare a functionarii sistemului, a functionarii administratiei, evaluarea utilizarii fondurilor, evaluarea nivelului de competenta administrativa, evaluarea metodologica sau didactica, evaluarea nivelului de specializare inalta specifica al mediului de administrare si a nivelului de performanta

Ghid pentru lectura şi interpretarea standardelor de referinţă (de calitate)
Propunere pentru dezbaterea publică
ARACIP a elaborat, până acum, standardele de autorizare de funcţionare provizorie, precum şi standardele de acreditare şi de evaluare periodică pentru furnizorii de educaţie de nivel preuniversitar. Conform art. 4 din OUG nr. 75/2005, aprobată prin Legea Nr. 87/2006, acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studiu este parte a asigurării calităţii prin care se certifică respectarea cerinţelor (exprimate în termeni de „regulă” sau „rezultat”) care se referă la existenţa unor structuri ale organizaţiilor furnizoare de educaţie şi privind programele lor de studii şi la funcţionarea acestora conform reglementărilor în vigoare. Ca atare, îndeplinirea standardelor de acreditare reprezintă nivelul minimal de calitate pentru orice furnizor de educaţie, pentru ca acesta să devină parte integrantă, cu drepturi depline, în sistemul naţional de învăţământ.
Citeste documentul complet: Standardele de referinta(calitate) si performanta complementara - partea 1, Standardele de referinta(calitate) si performanta complementara - partea a 2-a
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one